Banner Description

04 octombrie 2016

Despre cine prescrie si cine scrie retetele pentru pacientii in stare post transplant

In cursul zilei de azi am primit o multitudine de semnalari, atat de la pacienti, cat si de la medici, cum ca retetele pentru starea post transplant nu mai pot fi scrise de catre medicii de familie/medicii specialisti de la nivel de judet, am intervenit pentru clarificare la Ministerul Sanatatii.

Ne face o deosebita placere sa subliniem rapiditatea cu care a venit raspunsul de la Ministerul Sanatatii si dorim sa multumim pentru aceasta doamnelor Monica Althamer – Ministru Secretar de Stat – si dr. Mihaela Bardos – Director Programe.

Iata continutul raspunsului, in care se explica si argumenteaza ca nu se modifica nimic in modul cum si de catre cine sunt scrise retetele pentru medicatia imunosupresoare:

“Stimate domnule Tache

Asa cum am discutat, va transmit alaturat urmatoarele acte normative:

–     OMS 946/2012 (click aici pentru PDF) si modificarile si completarile ulterioare ale acestuia din care rezulta, conform art. 2 ca prescrierea medicamentelor se realizeaza de ,,medicii presciptori” din centrele de transplant; 

–          OMS nr. 1074/2016 (click aici pentru PDF) care:

o   revizuieste lista unitatilor sanitare in cadrul carora functioneaza centrele de transplant

reglementeaza lista medicilor prescriptori, conform art. 2. Aceste modificari au fost necesare datorita pensionarii unora dintre medicii desemnati prin actele normative anterioare, includerii unor noi medici; De subliniat este faptul ca toate modificarile au fost effectuate cu consultare ANT.

o   prevede, la art. 3, ca prescrierea medicamentelor se realizeaza in conditiile prevazute de normele tehnice de realizare a programelor nationale de Sanatate curative, aprobate prin ordin al presedintelui CNAS. Altfel spus, prescrierea se realizeaza in conditiile art. 31 lit. e) din Normele tehnice de realizare a programelor nationale de Sanatate curative, aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 185/2015, cu modificarile si completarile ulterioare respective

,,art. 31 lit. e) Pentru tratamentul starii posttransplant in ambulatoriu, medicul specialist din centrele acreditate pentru activitatea de transplant si nominalizate prin ordin al ministrului sanatatii care are in evidenta si monitorizeaza pacientii transplantati elibereaza scrisoare medicala catre medicul prescriptor aflat in relatie contractuala cu casa de asigurari de sanatate la care pacientul se afla in evidenta. In situatia prescrierii tratamentului cu medicamente imunosupresoare, atat pentru bolnavii in status posttransplant aflati in tratament cu medicamente imunosupresoare, cat si pentru bolnavii nou-transplantati, in scrisoarea medicala se consemneaza, in mod obligatoriu, denumirea comuna internationala a medicamentului, denumirea comerciala a acestuia, doza de administrare recomandata, forma farmaceutica/calea de administrare si durata tratamentului. Scrisoarea medicala are valabilitate pe o perioada maxima de 6 luni calendaristice. 

In situatia in care valoarea prescriptiei medicale este mai mare de 3.000 lei pe luna, aceasta se elibereaza in farmacie numai daca are aprobarea sefului centrului acreditat.

Pentru DCI-urile Voriconazolum si Valganciclovirum, prescrierea si eliberarea medicamentelor se fac numai cu aprobarea Agentiei Nationale de Transplant. Referatul de aprobare se completeaza de catre medicul specialist din centrele acreditate, care il transmite spre aprobare sefului centrului si Agentiei Nationale de Transplant. Pe baza referatului aprobat de Agentia Nationala de Transplant si a scrisorii medicale, medicul prescriptor va intocmi prescriptia medicala, cu obligativitatea mentionarii perioadei pentru care a facut prescrierea, perioada care poate fi de pana la maximum 90/91/92 de zile, dupa caz, si o inmaneaza asiguratului. Acesta prezinta farmaciei prescriptia medicala insotita de o copie a referatului, in vederea eliberarii medicamentelor.

Pentru bolnavii in status posttransplant aflati in tratament cu medicamente imunosupresoare substitutia cu medicamente avand acelasi DCI (fie generice, fie de referinta) se realizeaza numai la recomandarea medicilor specialisti din centrele acreditate pentru activitatea de transplant si in conditiile monitorizarii terapeutice a imunosupresiei, in mod similar cazurilor nou-transplantate.

In situatia realizarii substitutiei medicamentelor de referinta imunosupresoare cu medicamente generice imunosupresoare sau a genericelor intre ele, fie din initiativa medicilor specialisti din centrele acreditate pentru activitatea de transplant, fie din initiativa farmacistilor, se mentine tratamentul imunosupresor de substitutie pentru a se evita riscurile de rejet al grefelor transplantate.”

In acest context, din prevederilor actelor normative sus prezentate pot concluziona ca:  

– sintagma ,,medici prescriptori” prevazuta in OMS 1074/2016 si apreciata de reprezentantii CNAS ca fiind confuza a fost pusa in aplicare inca din anul 2012 (a se vedea art. 2 din OMS 946/2012);

– reglementarea prevazuta la art. 3 in OMS 1074/2016  cu timitere la prescrierea medicamentelor in conditiile prevazute de Normele tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate curative, aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate demonstreaza clar  intentia legiuitorului de a nu determina alte modificari sau interpretari pe lantul acordarii medicamentelor pentru tratamentul starii posttransplant.”

Mai mult decat atat, desi nu impartasesc aceeasi opinie cu reprezentantii CNAS,  asa cum am spus, pentru a nu da loc altor interpretari mi-am exprimat si disponibilitatea de a efectua o completare a OMS nr. 1074/2016, in sensul clarificarii sintagma ,,medic prescriptor”  care a fost pusa in aplicare vreme de 4 ani, fara a fi interpretata altfel decat in sensul actelor normative care au reglementat derularea programelor nationale de sanatate.

                In speranta ca aceste clarificari va sunt utile.
                Cu respect
                Dr. Mihaela Bardos”

20 ianuarie 2016

Pacientul  in stare post transplant are sau nu nevoie de trimitere pentru a merge la monitorizare?

Am primit tot mai multe intrebari referitoare la obligativitatea (sau nu) prezentarii la monitorizare, in centrele de transplant, cu trimitere de la medical de familie.

Referitor la faptul ca sunt centre de transplant unde pacientul in stare post transplant merge la monitorizare fara trimitere de la medicul de familie si centre unde se solicita trimitere de la medical de familie, acest lucru cu tine de reglementarile interne ale fiecarui spital.

Conform anexei nr. 13 la O 388/186/2015, starea post transplant se afla in lista afectiunilor care PERMIT prezentarea fara trimitere la medicul din ambulatoriul de specialitate. Termenul “permit”, nu impune, ci lasa la latitudinea spitalelor daca solicita sau nu trimitere cand pacientul se prezinta la monitorizare.

ANEXA Nr. 13    

LISTA

cuprinzand afectiunile care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate

  1. Infarct miocardic si Angina pectorala instabila
  2. Malformatii congenitale si boli genetice
  3. Boala cronica de rinichi – faza predializa
  4. Insuficienta cardiaca clasa III – IV NYHA
  5. Sindrom Felty, boala Still, sindrom Sjogren, artrita cronica juvenila
  6. Colagenoze majore (lupus eritematos sistemic, sclerodermie, poli/dermatomiozita, vasculite sistemice)
  7. Aplazia medulara
  8. Anemii hemolitice endo si exo-eritrocitare
  9. Trombocitemia hemoragica
  10. Histiocitozele
  11. Telangectazia hemoragica ereditara
  12. Purpura trombopenica idiopatica
  13. Trombocitopatii
  14. Purpura trombotica trombocitopenica
  15. Boala von Willebrand
  16. Coagulopatiile ereditare
  17. Boala Wilson
  18. Malaria
  19. Tuberculoza
  20. Boala Addison
  21. Diabet insipid
  22. Boli psihice (schizofrenie, tulburari schizotipale si delirante, tulburari afective majore, tulburari psihotice acute, autism, ADHD, boli psihice la copii)
  23. Miastenia gravis
  24. Bolnavi cu revascularizatie percutanata, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu bypass coronarian
  25. Afectiuni postoperatorii si ortopedice pana la vindecare
  26. Risc obstetrical crescut la gravide
  27. Astm bronsic sever
  28. Glaucom
  29. Status post AVC
  30. Ulcer peptic gastroduodenal
  31. Boala celiaca la copil
  32. Boala cronica inflamatorie intestinala (boala Chron si colita ulceroasa)
  33. Sindromul Schwachmann
  34. Hepatita cronica de etiologie virala B, C si D si ciroza hepatica in tratament cu imuno- modulatoare sau analogi nucleotidici/nucleozidici
  35. Boala Hirschprung
  36. Bolile nutritionale la copii (rahitism carential comun, malnutritia protein-calorica la sugar si copii, anemiile carentiale pana la normalizare hematologica si biochimica) supraponderea si obezitatea pediatrica
  37. Bronsiectazia si complicatiile pulmonare supurative
  38. Scleroza multipla
  39. Demente degenerative, vasculare, mixte
  40. Starea posttransplant
  41. Insuficienta renala cronica – faza de dializa
  42. Bolile rare (hemofilia si talasemia, mucoviscidoza, hipertensiunea pulmonara, epidermoliza buloasa, scleroza laterala amiotrofica, sindrom Prader-Willi, osteogeneza imperfecta, boala Fabry, boala Pompe, tireozinemia, sindrom Hunter, sindrom Hurler, afibrinogenemia congenitala, sindrom de imunodeficienta primara, fenilcetonuria sau deficit de tetrahidrobiopterina-BH4, polineuropatia familiala amiloida cu transtiretina, scleroza sistemica si ulcere digitale evolutive, purpura trombocitopenica cronica la adulti splenectomizati si nesplenectomizati, scleroza tuberoasa)
  43. Afectiuni oncologice si oncohematologice
  44. Diabetul zaharat cu sau fara complicatii
  45. Boala Gaucher
  46. Boala Basedow
  47. Degenerescenta maculara legata de varsta (DMLV)
  48. Boala Cushing
  49. Paraliziile cerebrale infantile
  50. Epilepsia
  51. Boala Parkinson
  52. Poliartrita reumatoida, artropatia psoriazica, spondilita anchilozanta, psoriazis cronic sever 53.Afectiuni ale copilului 0-1 an
  53. Anomalii de miscare binoculara (strabism, forii) copii 0-18 ani
  54. Vicii de refractie si tulburari de acomodare copii 0-18 ani
  55. Afectiuni ale aparatului lacrimal (1-3 ani)
  56. Infarctul intestinal operat
  57. Arteriopatii periferice operate

  

 NOTA 1: Prezentarea se face direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate fara bilet de trimitere pentru afectiunile de mai sus.

   NOTA 2: Medicul de specialitate trebuie sa informeze medicul de familie prin scrisoare medicala daca au intervenit schimbari in evolutia bolii si in atitudinea terapeutica.

   NOTA 3: Pentru bolile cronice pentru care se face management de caz, prezentarea la medicul de specialitate se face cu bilet de trimitere de la medicul de familie pe care este evidentiat management de caz.”

12 decembrie 2015

Pacientii internati au dreptul la retete 

Pentru situatiile in care un pacient cronic se afla internat intr-o unitate cu paturi (spital), exista posibilitatea ca acesta sa beneficieze de prescriptie medicala (reteta), pentru medicamentele primite prin Program National de Sanatate. Situatia este reglementata in Anexa 3 la Ordinul ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 388/186/2015 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare in anul 2015 a Hotararii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii si a Contractului-cadru care reglementeaza conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anii 2014-2015, din 31.03.2015.

In aceasta situatie, orice pacient in stare post transplant internat, poate beneficia pe perioada internarii, de reteta pentru medicatia imunosupresoare, DACA spitalul in care se afla nu aremedicamentele respective cuprinse in lista cu DCI-urile pe care a depus-o la contractare.

Extras din ANEXA Nr. 3 – model – “CONTRACT DE FURNIZARE de servicii medicale in asistenta medicala primara” la Ordinul 388/186/2015:

“Art. 7, lit. ag) alin 2: In situatia in care un asigurat, cu o boala cronica confirmata, inscris pe lista proprie de asigurati a unui medic de familie, este internat in regim de spitalizare continua intr-o sectie de acuti/sectie de cronici in cadrul unei unitati sanitare cu paturi aflata in relatie contractuala cu casa de asigurari de sanatate, medicul de familie poate elibera, prescriptie medicala pentru medicamentele si materialele sanitare din programele nationale de sanatate, pentru medicamentele aferente bolilor pentru care este necesara aprobarea comisiilor de la nivelul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate/caselor de asigurari de sanatate, precum si pentru medicamentele aferente afectiunilor cronice altele decat cele cuprinse in lista cu DCI-urile pe care o depune spitalul la contractare, in conditiile prezentarii unui document eliberat de spital, ca asiguratul este internat, al carui model este stabilit in anexa nr. 22 C la Ordinul ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. . . . . . . . . . ./ 2015 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare in anul 2015 a H.G. nr. 400/2014, cu modificarile si completarile ulterioare si cu respectarea conditiilor de prescriere de medicamente pentru bolile cronice;

Model adeverinta, in imagine (click pentru a mari):